Istoria maşinilor de calcul

Cel mai vechi mecanism cunoscut care se pare că putea funcţiona ca o maşină de calculat se consideră a fi mecanismul din Antikythira, datând din anul 87 î.e.n. şi folosit aparent pentru calcularea mişcărilor planetelor. Tehnologia care a stat la baza acestui mecanism nu este cunoscută.
O dată cu revigorarea matematicii şi a ştiinţelor în timpul Renaşterii europene au apărut o succesiune de dispozitive mecanice de calculat, bazate pe principiul ceasornicului, de exemplu maşina inventată de Blaise Pascal. Tehnica de stocare şi citire a datelor pe cartele perforate a apărut în secolul al XIX-lea. În acelaşi secol, Charles Babbage este cel dintâi care proiectează o maşină de calcul complet programabilă (1837), însă din păcate proiectul său nu va prinde roade, în parte din cauza limitărilor tehnologice ale vremii.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, nevoile de calcul ale comunităţii ştiinţifice erau satisfăcute de calculatoare analoage, foarte specializate şi din ce în ce mai sofisticate. Perfecţionarea electronicii digitale (datorată lui Claude Shannon în anii 1930) a condus la abandonarea calculatoarelor analogice în favoarea celor digitale (numerice), care modelează problemele în numere (biţi) în loc de semnale electrice sau mecanice. Este greu de precizat care a fost primul calculator digital; realizări notabile au fost: calculatorul Atanasoff-Berry, maşinile Z ale germanlui Konrad Zuse - de exemplu calculatorul electromecanic Z3, care, deşi foarte nepractic, a fost probabil cel dintîi calculator universal, apoi calculatorul ENIAC cu o arhitectură relativ inflexibilă care cerea modificări ale cablajelor la fiecare reprogramare, precum şi calculatorul secret britanic Colossus, construit pe bază de lămpi şi programabil electronic.




Claude Shannon
Născut30 aprilie 1916
PetoskeyMichiganSUA
Decedat24 februarie 2001
MedfordMassachusettsSUA
RezidenţăStatele Unite ale Americii Statele Unite
Naţionalitateamerican
DomeniuTeoria informaţiei
Algebră booleană
Fizică
Matematică
InstituţieLaboratoarele Bell
MIT
Alma MaterUniversitatea Michigan
MIT
Cunoscut pentruTeoria informaţiei
Teoria jocurilor
PremiiMedalia de onoare IEEE